"Am reclamat Ucraina..."

•  Un moment istoric pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, la un pas de dezastru

Sfinţirea la mijlocul lunii iulie a primei biserici româneşti "nou"ridicată, de la ocuparea Basarabiei de către URSS,  în Frumuşica sau Hagi Curda, cum i se mai spune acum micii localităţi din sudul Ucrainei (redenumită de autorităţile locale Camâşovca), locuită preponderent de români - a fost la un pas să degenereze într-un conflict internaţional ale carei consecinţe cu greu i-ar fi făcut faţă autorităţile ucrainene şi nu numai. 

            Pe lângă faptul că mai multe autocare cu români aflaţi în pelerinaj au fost blocate în vămile ucrainene ore în şir fără prea multe explicaţii(doar pentru a întârzia călătorii să ajungă în timp util la slujba religioasă), un microbuz cu jurnalişti a fost controlat "la sânge" iar pasagerii şicanaţi de vameşi, după ce doi dintre oamenii de media au fost trimişi pe jos acasă, fiind declaraţi indezirabili pentru...libertatea lor de expresie. 

Nici intervenţia consulilor români, de la Odesa şi de la Kiev, pe lângă oficialii ucraineni, nu a avut darul să schimbe ceva în modul defectuos de comunicare al vameşilor cu turiştii români. Mare parte din excursia iniţiatică a studenţilor, jurnaliştilor şi oamenilor de cultură români care şi-au dorit să viziteze meleagurile basarabene aflate (vremelnic) acum sub administraţie straină, s-a redus mare parte din timp la staţionarea în vămile ucrainene. 

Aşa cum este românul hâtru în momentele deosebite în care l-a pus viaţa adeseori şi de această dată nu s-a dezis. Pasagerii opriţi în vamă de ucraineni ore în şir au susţinut că vecinii lor, supăraţi că oficialităţile lor au lăsat de izbelişte sudul Basarabiei în ultimii ani, şi confuntaţi dintr-odată cu un flux foarte mare de turişti nu au vrut să se facă de ruşine în faţa străinilor şi au insistat ca pelerinii pentru biserica de la Hagi Curda să facă un tur "în amănunţime"în vămi (în lipsă de obiective turistice) considerate de autohtoni "cele mai noi investiiţii".

Lăsând gluma la o parte, ulterior, odată ajunşi acasă, după terminarea pelerinajului la noua biserică sfinţită, au aflat că potrivit unor informaţii lansate în presă parcă"pe sub mână"s-a acreditat ideea că acţiunea de temporizare a vameşilor ucraineni şi prezenţa numeroasă a poliţiştilor în satul Hagi-Curda ar putea fi "explicată"prin faptul că s-a încercat preîntâmpinarea unor ciocniri sângeroase cu localnicii naţionalişti (a se vedea însemnarea de pe blogul lui George Simion - Cazacii pravoslavnici, pe post de mineri sau articolul din Mesagerul de Bistriţa-Năsăud - Mail primit la redacţie, din Hagi Curda)

Până la aflarea versiunii oficiale reprezentanţii Ucrainei au de dat, totuşi, explicaţii...diplomatice, ei fiind reclamaţi şi interpelaţi la Preşedintele României, Organismelor societăţii civile sauComisia Europeană (vezi aici)



Dar iată firul evenimentelor care au inflamat spiritele, aşa cum au fost ele relatate în presă:

   - Sfinţirea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” de la Camâşovca, Ucraina (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni - DRP)

Ceremonia de sfinţire a Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Camâşovca (raionul Ismail – Ucraina) va avea loc sâmbătă, 16 iulie a.c., începând cu ora 10:00. Slujba de sfinţire va fi oficiată de către Înaltpreasfinţia Sa Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor şi va reuni români din cele trei state vecine.
   - Un autocar al coalitiei Actiunea 2012 este oprit la Hagi Curda...(Hotnews.ro)

Autocarul coalitiei Actiunea 2012, care se deplasa sambata dimineata la Hagi Curda pentru sfintirea primei biserici romanesti din sudul Basarabiei, raionul Ismail, Ucraina, este oprit de mai bine de trei ore si nu ii este permisa trecerea la vama de catre autoritati, potrivit unui comunicat remis de Actiunea 2012 si citat de Agerpres.

    - Calvar la granita cu Ucraina (asinfo.ro) 

Autoritatile ucrainene au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a impiedica accesul jurnalistilor romani la evenimentul de la Hagi Curda, sat romanesc din raionul Ismail

   - Peste 100 de români, opriţi de vameşii ucraineni la Reni pentru a nu ajunge la sfinţirea unei biserici...(adevarul.ro)

Oficiali, jurnalişti, reprezentanţi ai unor ONG-uri, dar şi studenţi, toţi români şi moldoveni, se îndreptau spre Hagi Curda, unde s-a sfinţit prima biserică românească din Bugeac, astăzi regiunea Odesa (Ucraina), în locul celei demolate în perioada sovietică.

   - Timp de patru ore - Două autocare, blocate în vama Reni (Viata Libera)

Unul dintre cele două autocare blocate la graniţa de la Reni - dintre Republica Moldova şi Ucraina - a pornit din Galaţi, cu scopul de a ajunge la sfinţirea bisericii româneşti de la Hagi Curda. Avea aproximativ 40 de studenţi români şi basarabeni de la universităţile din Galaţi, Bucureşti, Timişoara şi Constanţa. 

   - Nouă studenţi şi un jurnalist din Galaţi sunt blocaţi ... la intrare în Ucraina (adevarul.ro)

Aceştia sunt într-un autocar care mergea spre un sat ucrainean unde urma să fie sfinţită prima biserică româneasc. 

   - S-a sfinţit Biserica românească din Hagi Curda (Viata Libera)

Ziua de 16 iulie, anul Domnului 2011, a fost pentru românii din localitatea Hagi Curda (astăzi Camâşovca), din apropiere de Odessa - Ucraina, una cu totul specială. A fost ziua când creştinii din străvechiul pământ românesc din ţinutul Bugeacului, sudul Basarabiei - astăzi în Ucraina, şi-au împlinit un vis: au participat la sfinţirea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”.

Ceremonia religioasă în noul locaş, ridicat sub hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, a fost oficiată, în cele din urmă la ora fixată, de Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, ÎPS Petru, împreună cu un sobor format din zeci de preoţi şi diaconi.
          Cele câteva sute de enoriaşi de origine română, din localitate, dar şi ceilalţi români prezenţi la ceremonia religioasă, s-au bucurat de prezenţa a numeroşi oficiali din R.Moldova şi România, printre care preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, Viorel Badea, deputatul R. Moldova, Gheorghe Brega şi reprezentantul Departamentului Românilor de Pretutindeni, secretarul de stat Eugen Tomac.

          La invitaţia secretarului general al Consiliului Mondial Roman din SUA, Nicolae Popa (cel care a contribuit cu o sumă consistentă la ridicarea bisericii), de asemenea, numeroşi studenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile din România şi R. Moldova, însoţiţi şi de jurnalişti s-au perindat toată ziua de sâmbătă (16 iulie) către lăcaşul sfânt. Cu această ocazie, Nicolae Popa a declarat că, deja, împreună cu lideri ai Ligii Studenţilor este implicat în construirea unei clopotniţe la o mănăstire a Mitropoliei Basarabiei din Cahul, R.Moldova